Când vine vorba de copilul meu, totul
este posibil și totul trebuie să fie special. Dar nu special că este copilul
meu, ci acel special, special care este cu adevărat special.
Robi, sau Moțoțicu cum îl alint și cum îl știu toți cei dragi nouă, este un copil extraordinar și unic. Este iubit până la Dumnezeu și înapoi și adorat de nu vă pot descrie în cuvinte. Cine îl întâlnește îl adoră pe loc, iar acest lucru îl poate confirma oricine mi-a cunoscut băiatul până acum. Este o binecuvântare și dacă astăzi trăiesc, trăiesc mulțumită lui.
Mi-a salvat viața de două ori, m-a scos
din depresii crunte cărora nu le-au putut pune capăt nici ședințele de terapie,
nici psihologii și nici măcar ședințele de hipnoză. Când era în burtică la mine
și avea 4 luni, am supraviețuit amândoi unei tentative de omor, iar la 7 luni
de sarcină a supraviețuit unor evenimente violente ce puteau duce la o naștere
spontană. Atunci când a venit pe lumea am rezistat unui travaliu de 32 de ore,
nașterea fiind la limită. Am petrecut primul lui an de viață nedespărțit 24 de
ore din 24. I-am imortalizat cele mai importante momente din viață și așa se
face că am albume foto cu peste 600 de poze în care el apare mâncând prima
dată, văzând ploaia și zăpada pentru prima dată, când s-a văzut pentru prima
oară în oglindă, când a făcut primii pași, primele cuvinte și tot așa. Are un
cufăr unde sunt toate lucrușoarele lui, atât de importante pentru mine și pe
care i-l voi face cadou la momentul potrivit.
Acum dacă ați înțeles cât de special este acest copil, veți înțelege și cât se special este colierul despre care o să vă povestesc. Mai întâi vă spun povestea celei care l-a creat, ca apoi să vă spun despre cel mai de preț lucru pe care-l am.
Pe Andreea am cunoscut-o din întâmplare
pe Facebook. Cum sunt pe mai toate grupurile posibile și imposibile cu și
despre mămici, mi-a apărut într-o zi una din postările ei. Andreea FACE
BIJUTERII din argint și argint suflat cu aur DIN LAPTE MATERN! Ați citit bine!
LAPTE MATERN! Am citit de două ori prima dată, că am zis că nu văd bine. I-am
luat pagina de Facebook la analizat, apoi site-ul și în final pe ea în
persoană. Norocul a făcut ca ea să fie din Iași, așa că de la câteva discuții
online, ne-am mutat imediat la discuții offline, și unde în altă parte dacă nu
la Complex Popas Păcurari?
Ideea de a avea ceva atât de special a
venit după o reușită personală pe care doar mămicile o pot înțelege. Am rugat-o
să accepte să scriu despre pasiunea ei, așa că voi reda mai jos cuvintele ei.
Dorința ei a fost cu atât mai mare cu
cât la primul copil, din neștiință, sau prea puțină informare, a alăptat doar 5
luni. La cel de-al doilea copil, se mândrește cu aproape 1 an și 5 luni de
alăptat, "and counting".
”Când am aflat de pe internet că pot avea și o bijuterie cu prețioasele momente, am zis că trebuie s-o am! Numai că listele de așteptare erau mult prea lungi peste tot și prea puține creatoare de aceste amintiri neprețuite. Faptul că alăptam, mi-a permis să am lapte matern mereu la îndemână, să pot exersa în creearea bijuteriilor și minimele cunoștinte în chimie m-au ajutat în tehnica conservării laptelui pe termen lung. Împreună cu cele mai magice prafuri pentru finețe, am reușit!”
Ochii îi strălucesc când o întreb de bijuteria
ei de suflet. Nu a fost cea mai reușită, dar este cea mai specială și cea mai
de preț din întreaga ei colecție - un inel tip coroană. ”Am avut multe nopți
nedormite în căutare de soluții perfect, pentru că nimeni nu m-a ajutat. Am
pierdut multe zile cu soare în casă, stând și exersând să iasă cât mai perfect.
Numai cine face un lucru hand-made știe cât este de muncă, câtă răbdare ai
nevoie și ce sacrifii implică.”
”Nici nu știu cum de m-a găsit căci nu
îmi făcusem reclamă nicăieri. Nu îmi venea să cred! Adică cuiva îi plăcea ce am reușit eu să fac??!! Nu îmi mai
încăpeam în piele de bucurie. Abia apoi i-am spus și soțului, care s-a strâmbat când a auzit. Pe măsură ce
începeam să creez și să-mi iasă bijuterii din ce în ce mai frumoase, a devenit
fanul nr 1. al bijuteriilor, unoeri fiind
mai entuziasmat și decât mine.”
A bifat un an de încercări, cu reușite
și mici eșecuri. A creat bijuterii perfecte și bijuterii pe care le-a făcut și
refăcut până au ieșit perfecte.
Cel mai important ingredient de care a
avut nevoie a fost răbdarea și abia apoi cei 5-20 de ml de lapte matern
necesari de la fiecare mămică care își dorește o bijuterie cât pentru o viață. Termenul
de finalizare a unei comenzi este între 4 și 6 săptămâni, iar clientul primește
fotografii pe tot parcursul procesului de producție. Exact așa am primit și eu,
doar că din păcate, am descoperit-o pe Andreea prea târziu. Lapte matern nu am
avut de unde, în schimb mi-a oferit o alternativă grozavă: o bijuterie creată
cu fire de păr din moțul Moțoțicului.
Cum nu-mi place deloc ”galbenul”, mi-am
ales un model de pandantiv din argint, ne-am sfătuit împreună cum să așeze
firele de păr, ce să scrie pe pandantiv, iar pe spate mi-am dorit să apărem
noi, cei trei fantastici: Robi, bunica și eu.
În ziua când mi-a adus comanda, Andreea
a făcut un gest extraordinar. Mi-a înmânat două cutiuțe ambalate superb (am
fost prea entuziasmată ca să le fac poze înainte) și mi-a spus că are o
mică surpriză pentru mine.
”Mi-ai spus povestea ta și am înțeles
cât de importantă este mama pentru tine și Moțoțic, așa că i-am făcut și ei un
pandantiv suflat cu aur. Pe spatele pandantivului ești tu și Moțoțicu, pentru
că sunt sigură că și voi sunteți la fel de importanți pentru ea.”
Nu mai am cuvinte să-i mulțumesc pentru
aceste daruri unice. Mi-a desenat inclusiv vârtejul și modul cum îmi aranjez părul. Atât eu cât și mama purtăm medalioanele non-stop pentru că știm că
indiferent pe unde ajungem, Moțoțicu va fi mereu cu noi.
Andreea ești pur și simplu
EXTRAORDINARĂ!
